Daca am avea sansa sa ne putem intoarce in trecut sa ne reparam greselile, viata noastra de acum ar putea fi mai fericita. Insa trecutul noastru se retrage din ce in ce mai departe de noi in fiecare zi. Daca viata se poate compara cu un drum lung,  nu putem sa mai spunem ca un sfert din viata omului  este scurt. Cu cateva dezamagiri si cateva bucurii, cu multi oameni si vreme haotica pe calea lunga, e sigur ca exista niste lucruri care au fost scrise in adancul amintirii. Unele zile sunt pline de zambet si prieteni, uneori insa sunt pline de tacere si singuratate ca luna intr-o noapte fara stele, ca un calator ce rataceste si dispare la orizont cand vine soarele dimineata.....sau este adevarat ca viata e intr-adevar goliciune?
Frunze care curg prin geam, flori care infloresc in gradina, zapada curata pe camp, tacere, tristete si dragoste pot fi transpuse in poezie de gandirea cuiva. In acelasti timp, multi oameni insa le lasa sa curga asemenea unui fluviu.
Daca fiecare litera este sfanta, ca sa ma inteleg mai bine pe mine, as vrea sa citesc, sa scriu toata viata.

Exista o propozitie in limba franceza "Apprendre une langue, c'est vivre de nouveau".

Le sunt indatorat persoanelor :

Elena Siminiciuc
Elisabeta Sosa
Diana Ionescu
Viorica Vesa
  si
Ioana Sonea